Lumina ti se oglindea in ochi
Iar neonul din capat sclipea din cand in cand,
Facandu-mi holul sa tremure.
La fel iti tremura si tie palma de pe fruntea mea uda,
Atunci cand soaptele imi curgeau pe sub piele,
Si deveneau tacere in umbra leucocitelor
Lipsite de sens si de stapan.
Pana si degetul meu mic imi vibra a mirare
Cand iti imaginam conturul pe cerul fara stele
Ori pe bancuta din curtea scolii
Sau pe usa din dos.
Nu stiam daca sunt, daca mai esti
Nu stiam daca mai cred sau daca “sa gandesc”..
Nu stiam nici macar sa mai numar picaturile de ploaie
Imi uitasem si auzul si nici iarba n-o mai simteam crescand
Si cum lumina ti se oglindea in ochi,
Ma ascundeam in spatele inelarului,
(sa nu te uiti!)
Aruncam o privire in spatele retinei
Si iti citeam pe furis sangele de sub tample
Fara sa-l aflu, doar sa-l simt..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu