Sub deviza “just one of those days, indeed, one of those nights”:
Apasa greu pe piept tacerea asta crunta.
Iti crescusera aripile invers si mergand in zbor distors,
Ai picat iar, si printre radacini, pe sub pamant
Ti-ai dat seama ca tu esti doar tu,
Acelasi Icar, si tot de Plumb.
Trec zile, si nopti, le numeri una cate una,
Tot injurand, spurcand, sperand
Ca zarul sa-ti arate inca o minciuna,
Caci adevar nicicand n-ai sa gasesti
Cand tu-l arunci mereu cu mana stanga.
Nici nu mai stii ce faci, nici nu mai stii ce vrei
Nedumerit, ca timpul trece peste tine
In chipuri polimorfe - iti cauti dumnezei.
Finalul - neadjudecat. Inca mai speri.
Nascut, esti robul propriei idei...
De ce te amagesti si te ascunzi,
De ce tot spui ca maine va fi ieri?
Un comentariu:
De ce tot spui ca maine va fi ieri??!!
Buna intrebare.
Trimiteți un comentariu