Metal

Iar ti-am mancat toate secundele,
Eu ti-am spus sa nu iti intorci ceasul cu fata la perete…
Minutarele au prins radacini in tencuiala groasa
Si limba mare ti-e streangul ce-ti alina setea
La ora a saptea.
(Ca o paranteza as putea spune ca ti-am mancat secundele
Ca pe semintele de floarea soarelui,
Una cate una cu tot cu coji).

Dupa care…
Formele ti s-au redescoperit la modul concret
Rotula ti se ingroapa in carne.
Tendonul gros ti se implanta in grasime.
Si gatul tau imi devine mormant.
Caci nici vorba nici soapta nu ti-o mai pot respira,
Nici macar pe la miezul noptii cand
Imi curat mizeria de sub unghii.
Sau caut diformul ca prieten.
Bucuros,
Nu-mi pare rau ca ti-am omorat cuvantul.

M-ai obosit, si iarasi imi scriu la persoana intai.
Ca si cum nu as vorbi indeajuns cu celalat eu,
Acum a venit si al treilea si ma imbie la o cafea.
Al doilea venea numai toamna cand vinul nu mai era tulbure
Venea si imi spunea ca exista totusi Dumnezeu.
Dum.. Dum.. Dum..
Dumnezeu’ ma-sii.